De ce imi voi lasa copiii sa joace jocuri video

Copiii nostri au 5 ani si le-am luat cate un PSP (Play Station Portabil – pentru necunoscatori) si aveam niste dubii inca de la inceput – daca a fost bine ca am facut asta, daca am facut-o din egoism ca sa avem cate o ora mai lejera in fiecare zi, daca o ora sau doua e prea mult etc. Sambata, ne-am decis: este un lucru bun si ii voi incuraja sa faca asta – tot cu timp dedicat si in plus fata de alte activitati pe afara, dar cu siguranta este un lucru bun.

Ce ne-a convins? Am fost la ComiCon – un mega event de benzi desenate si jocuri video si am observat cateva lucruri:

– Inca de la casa de bilete vedeai un lucru: tinerii care participau erau isteti si cititi. Nu aveau nici o legatura cu baietii de cartier pe care ii mai vezi jucand din cand in cand (da, recunosc, am tras cu urechea la ce vorbeau, dar nah, d-aia m-am si dus:))))

– Un alt lucru pe care l-a observat sotul meu (fost rocker in tinerete:p) este ca majoritatea aveau tricouri cu trupe rock. Evident a facut conexiunea, pe mine nu m-a convins inca:p

– Desi evenimentul era imens, cu multe sali in care noi nu intelegeam ce se intampla, pe unde sa o iei, tinerii acestia stiau exact unde sa e duca si ce sa faca si erau foarte bine organizati. Observatia aceasta si discutiile lor m-au facut sa deduc ca sunt foarte focusati daca e ceea ce le place si ca fac research

– Am mai vazut tineri de 16-18-20 de ani zilele astea. Sunt mega blazati, superiori in abordare si, din punctul meu de vedere, prea putin informati. Insa, tinerii pe care i-am vazut aici erau diferiti. Desi de aceiasi varsta cu cei la care m-am referit anterior, erau entuziasmati, fericiti si interesati

In cadrul evenimentului se desfasurau mai multe concursuri pentru diferite jocuri video si – cel mai mare event – finala nationala pentru League of Legends – un foarte trendy joc video pe care, recunosc, nu am avut niciodata rabdarea sa il joc:d

Desi in echipele finaliste nu erau fete, am inteles ca in celelalte echipe pana la finala au fost, iar in sala, ca spectatori la finala erau cam 20% fete. In schimb, in cadrul intregului eveniment proportionalitatea era cam 1:1 intre fete si baieti.

All in all, tot ce am observat la acest eveniment, plus articolul asta citit acum cateva zile, ne-au convins ca intr-o lume din ce in ce mai digitala, gaming-ul poate reprezenta si o sursa de invatare – jocuri strategice, jocuri de indemanare, de constructie – din toate deprind niste aptitudini si cred ca le aduc avantaje jucatorilor.

Trebuie sa mentionez aici ca, desi sunt fan tehnologie si am creat 2 jocuri video educationale, eu nu joc jocuri video. Singurul pe care l-am jucat vreodata, a fost Countre Strike, pe calculatorul fratelui unei prietene din generala. Pe mine nu au reusit sa ma prinda, ma plictisesc, insa pot sa observ efectul lor asupra altora care joaca si il apreciez.

Asa ca, Play Station pentru moment si dupa aceea cautam consiliere :)))) sa vedem ce mai luam:)